De ce timpul si-a pus amprenta pe un simplu chip de copil inocent? De ce totul a trecut asa de repede? De ce nu mai suntem copii? De ce copilaria este cea mai scurta perioada a vietii si noi ne batem joc de ea?
Pur si simplu o lasam sa treaca pe langa noi...totul se pierde, nu mai ramane decat nimicul, au ramas decat momentele in care ne petreceam timpul dupa bloc si in fata televizorului privind desene...nu stiam de nimic atunci, plangeam daca nu ieseam afara si ne consideram norocosi daca aveam o bancnota de 1 LEU... acum ce facem?
Mai semanam oare cu acel copil dintr-o fotografie de acum 10 ani? Mai avem oare aceeasi privire inocenta? Sau suntem pe jumatate adulti, avem o infatisare matura si totul s-a schimbat.
Acum aruncam 10 LEI, poate mai mult pe un pachet de tigari si uitam efectiv tot ce ne-am propus odata...
Poate ca sunt momente in care privesti la o poza simpla cu tine, cu copilul care ai fost odata, crezi ca el, daca timpul nu l-ar fi amprentat, ar fi fericit sa vada ce a ajuns acum?
Odata crescand capatam responsabilitati si ne ocupam timpul cu alte lucruri, uitand de ce suntem noi defapt...uitand de copilarie.
